Într-un interviu acordat ZIUA de Iaşi, Valentin Popa, prorectorul Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi susţine că mediul de afaceri se plânge de faptul că studenţii şi absolvenţii sunt slab pregătiţi practic, deşi stau bine la partea de teoretică. Acesta deplânge totodată faptul că autorităţile locale nu angrenează universităţile în elaborarea unui plan de dezvoltare locală sau regională. "Există un astfel de potenţial, dar noi nu ştim să îl punem în valoare", a susţinut Valentin Popa

Reporter: De ce credeţi că firmele din afară, aşa numitele multinaţionale, caută mai mult decât firmele autohtone studenţi şi absolvenţi de profil tehnic?
Valentin Popa: Cred că este o problemă de management şi de forţă economică. La firmele care vin din afară, managementul este importat odată cu firma. Directorii sau responsabilii pe partea de resurse umane sunt profesionişti şi ştiu foarte bine ce au de făcut. Când fac angajări nu angajează oricum, ci fac o selecţie riguroasă. Românul merge, în schimb, pe alt principiu, cel cum că "merge şi aşa", că un angajat fără experienţă sau fără multe studii, învaţă din mers sau se adaptează. În aceste condiţii nivelul de calificare este pe măsură. Firmele mari în schimb vor performanţă şi conştientizează că performanţa se face cu oameni de calitate. De multe ori nivelul calitativ al produselor de pe piaţă este în strânsă legătură cu resursa umană şi cu dotarea tehnică. Vă dau un exemplu aici: am fost în Suedia la o fabrică de celuloză şi hârtie. Aceasta producea 400 de mii de tone pe an, cu 380 de angajaţi. La noi se produc 100 de mii de tone, cu 1.000 de angajaţi.
R: O mare parte dintre firme, vor să o ia din timp şi oferă burse sau stagii de pregătire pentru studenţi. Ce au de câştigat din acest lucru?
V.P. : Mi se pare normal să procedeze aşa. Pe un student îl pregăteşti pentru a-l băga în echipă, în producţie. Sistemele sunt tip Sandwich, adică pregătire teoretică şi practică. În Canada vin firmele şi recrutează direct din facultate studenţii ca şi posibili angajaţi. Selecţia se face pe bază de interviu. Orice firmă este interesată să aibă oameni de calitate.


R: Care sunt problemele pe care le sesizează firmele în legătură cu absolvenţii de studii tehnice superioare?
V.P. : Problemele pe care le ridică firmele sunt legate de lipsa de practică. O explicaţie ar fi aici lipsa de locaţii şi declinul industriei ieşene. Eu cred că este o criză de sistem în învăţământul tehnic din România, nu numai de la Iaşi. După1989 nu numai că nu s-a ţinut seama de nevoile industriei, dar au apărut facultăţi noi de profil tehnic. Este o criză a valorilor, o criză morală. Profilul tehnic are o ofertă exagerată. Nici un ministru nu a făcut o radiografie a sistemului de învăţământ pe acest domeniu. Solicitările în legătură cu locurile de muncă au fost lăsate strict la mâna solicitantului. Oferta din acest moment din România este pentru o populaţie de 100 de milioane de locuitori. Este nevoie aici de o mai mare responsabilizare a universităţilor.
R: De ce credeţi că a decăzut atât de mult industria locală?
V.P. : O parte din industrie a decăzut datorită managementului prost al statului, iar cealaltă, datorită privatizărilor fără perspectivă. Vă dau un exemplu simplu şi aici: s-a privatizat industria chimică iar cei care au cumpărat-o au mers doar pe producerea de combustibili şi au lăsat a nimănui o ramură extrem de importantă: cea a petrochimiei. Cu toate acestea se vede o schimbare în modul de gândire a celor din mediul economic. Firmele au o mai mare deschidere către Universitate. Au sporit oferta. Au propuneri de colaborare pe partea de practică şi pe cea de cercetare. Până nu de mult erau doar firme care căutau absolvenţi.
R: Ne lăudăm cu un oraş al culturii şi al educaţiei, dar stăm prost din punct de vedere economic. De ce?
V.P. : Pentru că lipseşte o strategie de dezvoltare pentru Iaşi. Cei de la nivel local nu antrenează pe nimeni în acest demers. Nu antrenează universităţile. Nu îţi lipseşte nimic la Iaşi să antrenezi toate universităţile şi să faci o strategie de dezvoltare. Ai specialişti din toate domeniile. Există un astfel de potenţial, dar noi nu ştim să îl punem în valoare.



A consemnat Gelu JIREGHIE,
Ziua de Iasi
ZiuaIasi.ro