Telemeaua de Probota, caşcavalul de Cuza şi cel de Şipote, făina de porumb Criveşti, cozonacul Domnesc sau pâinea naturală de casă Moldova vor face concurenţă renumitelor brânzeturi Roquefort, Feta, Camembert sau Brie. Chiar dacă produsele tradiţionale alimentare sunt la mare căutare, iile, iţarii sau fustele din in sunt încă necunoscute, nefiind promovate în comunitatea europeană

Telemeaua de Probota, caşcavalul de Cuza şi cel de Şipote, făina de porumb Criveşti, cozonacul Domnesc sau pâinea naturală de casă Moldova vor face concurenţă renumitelor brânzeturi Roquefort, Feta, Camembert sau Brie. Producătorii ieşeni vor putea comercializa şi consuma fără nici o restricţie brânzeturi şi lactate proaspete, dar şi produse de morărit şi de panificaţie, atât la nivel naţional, cât şi european. Conform datelor furnizate de reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Iaşi, la sfârşitul lunii august erau înregistrate 15 sortimente de produse alimentare ca fiind produse tradiţionale. La polul opus se regăsesc produsele din industria textilă şi cele meşteşugăreşti, care sunt lăsate în necunoscut. "Încercăm să revenim la originile produselor alimentare. Din păcate, produsele meşteşugăreşti şi cele din artizanat nu vor ajunge să fie pe piaţă prea curând. Multe dintre aceste produse provin din spaţiul rural, unde fiecare îşi are istoria sa", a declarat Florica Haraga, şeful Biroului implementare politici, strategii şi programe în industria alimentară din cadrul DADR. Pe de altă parte, pentru produsele precum slănina afumată, caltaboşul sau pâinea de secară, promovarea acestora pe piaţă rămâne doar un vis, deoarece la ora actuală nu există nici un producător, iar reţeta tradiţională de fabricare a acestora a fost dată uitării de tinerii producători. Ciudat, şi totodată hilar, este faptul că, în urma seminarului desfăşurat de către DADR în colaborare cu Consorzio Sviluppo e Impresa, italienii au fost încântaţi de produsele ieşene, în special de murături. În acest scop, până la sfârşitul acestui an, DADR va promova în supermarketurile din Italia diverse categorii de murături. Totuşi, cea mai bună promovare a produselor tradiţionale pentru turiştii străini este considerată pe traseele turistice şi în pensiuni. "Produsele tradiţionale de calitate pot fi uşor păstrate în minte de un turist dacă acesta le consumă de pe traseu sau din pensiune. E lucrul pe care l-am observat în prezentarea italienilor", a adăugat Florica Haraga.

Atraşi de arta românească
Multe din lucrurile făcute de mâinile crăpate ale meşterului sunt admirate şi vândute în cantităţi mari doar în sezonul estival. În magazinele de artă populară ieşene, numărul meşterilor independenţi care vin constant la Iaşi este doar de cinci, iar a societăţilor comerciale depăşeşte puţin cifra 60. Produsele ca iile, iţarii sau fustele din in sunt de multe ori căutate de turiştii străini, iar uneori de cei autohtoni. Astfel, un costum integral sută la sută tradiţional poate să ajungă la un preţ de 5 - 6 milioane lei (500 - 600 RON), iar suvenirurile variază între sumele de 70 mii lei (7 RON) şi 200 mii lei (20 RON). "La noi vin meşteri populari cu linguri, ouă încondeiate, icoane pe lemn sau cu diverse modele de artizanat din întreaga ţară. Cei mai mulţi cumpărători sunt înaintea Sărbătorilor de Iarnă şi Pascale, dar în perioada verii sunt turiştii străini", a precizat Gabriel Despea, şeful Departamentului comercial al unor produse de artizanat.



Daniela ANEHEI,
Ziua de Iasi
ZiuaIasi.ro