Nepoata preşedintelui Băsescu, ieşeanca Claudia Ursu, oferă consultanţă unei firme italiene în domeniul energiei eoliene. Bazele afacerii au fost puse în septembrie 2006, din acel moment începând căutarea celor mai propice zone pentru dezvoltarea parcurilor eoliene. În judeţul Iaşi, primul pas a fost făcut în comuna Dumeşti, unde a fost instalat un anemometru. Acest instrument special, destinat măsurării vitezei exacte a vântului, va arăta dacă amplasarea unor turbine va fi profitabilă

Claudia Ursu, nepoata preşedintelui Traian Băsescu, a început, din luna februarie a acestui an, să ofere consultanţă în domeniul energiei eoliene, pentru firma RO-Eolian SRL, fondată în urma iniţiativei companiilor italiene Capitanata Servizi şi MX-Matrix. În conformitate cu prevederile impuse de Uniunea Europeană, până în anul 2009, 30 la sută din totalul energiei electrice furnizate către populaţie va fi obţinut din surse ecologice sau regenerabile. Firma a început să monteze anemometre, instrumente speciale destinate măsurării vitezei exacte a vântului, care în timp vor arăta dacă amplasarea unor turbine va fi profitabilă, în toată ţara, inclusiv la Iaşi. "Anemometre am montat în toată ţara, pentru a vedea unde sunt zonele cu cel mai mare potenţial. Primul anemometru din judeţul Iaşi este amplasat în comuna Dumeşti. În următoarea perioadă de timp, vom mai aduce încă două, în localităţile care vor întruni calităţile cerute. După un an şi jumătate- doi, timp în care acesta a măsurat direcţia şi viteza vântului, pe baza informaţiilor primite vom monta turbinele, respectiv morile de vânt", a declarat Claudia Ursu.

Ro-Eolian SRL intenţionează să dezvolte, în zonele potrivite, parcuri eoliene, de minimum 20 de turbine, fiecare de 80 metri înălţime, cu putere de 2-3 megawaţi şi garanţie pentru 50 de ani. Staţia de transformare se poate afla la câţiva kilometri distanţă, iar energia produsă va intra în sistemul energetic naţional prin intermediul reţelelor Transelectrica SA, care o va redirecţiona spre populaţie sau agenţii economici.
Chiar dacă la prima vedere poate fi uşoară obţinerea profitului din vânt, legislaţia românească ridică destule probleme în acest sens, din cauza lacunelor legislative şi a greutăţilor pe care le impune. "Pentru că legislaţia care priveşte energia regenerabilă este una relativ nouă, de multe ori ne confruntăm cu lipsuri. De asemenea, în momentul în care trebuie ridicat un astfel de parc eolian, trebuie avute în vedere sit-urile arheologice, naturale sau istorice. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să consultăm harta, pentru a evita locurile de acest gen. Pe lângă legislaţia europeană şi românească, am luat în calcul şi acordul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de substanţe poluante în atmosferă", a afirmat Claudia Ursu.
Principalul avantaj al energiei eoliene este că o astfel de instalaţie nu emite deloc substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu sunt arşi combustibili. De asemenea, nu se produc deşeuri, iar costurile de scoatere din funcţiune sunt reduse, spre deosebire de centralele nucleare, unde pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei în sine. În cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate. Totuşi, experienţa occidentală demonstrează că există o opoziţie din partea organizaţiilor ecologiste, care contestă aceste centrale eoliene, susţinând că funcţionarea lor omoară păsările aflate în zbor, care nu pot vedea palele aflate în mişcare permanentă.



Ioana GAVRILUŢĂ,
Ziua de Iasi
ZiuaIasi.ro