Până unde poate duce mirajul investiţiilor în zone rezidenţiale sau cartiere de blocuri?. Judeţul şi municipiul Iaşi în special sunt asaltate de oferte şi investiţii în cartiere de vile sau complexe comerciale. Încet, partea de producţie pare să fie luat la rândul ei un avânt important. Kaulfland, Selgros, Carrefour, Era Shopping Park, alături de Delphi, fabrica de componente pentru motoare diesel vor lansa pe piaţa locurilor de muncă peste 4,5 mii de posturi. Dexia Kommunalkredit Bank AG Austria, parte a grupului Dexia, lider mondial în finanţări publice, şi Primăria municipiului Iaşi, cel mai mare oraş din România după capitală, au semnat contractul privind cel mai mare împrumut acordat unei municipalităţi din România, destinat finanţării unor proiecte locale. Totodată, reprezentanţii municipalităţii au anunţat că vor încerca să obţină din fondurile structurale circa 670 milioane Euro. Există în Iaşi mai mulţi bani decât recunosc autorităţile sau decât au în evidenţe? Cât de mult se bazează noii investitori pe sumele de bani câştigate la negru?

Municipiul Iaşi a devenit în ultimii doi ani, cu preponderenţă, ţinta investiţiilor străine, în special în domeniul imobiliar. Statistic şi nu numai, municipiul Iaşi tinde să bată recorduri după recorduri în domeniul cartierelor rezidenţiale şi ale parcurilor industriale. Cu toate acestea, salariile din judeţ rămân mult sub media din Bucureşti, Cluj sau Timişoara. În aceste condiţii se impun câteva întrebări: care este baza pe care marii investitori au băgat bani în Iaşi, dacă totuşi puterea de cumpărare a ieşenilor rămâne scăzută? Au informaţii aceştia despre amplificarea sau menţionerea muncii la negru şi implicit a veniturilor suplimentare pentru o mare parte din angajaţi? Mai mult, chiar din rândul constructorilor există voci care susţin că preţurile apartamentelor din Iaşi sunt umflate artificial de agenţiile imobiliare care vor să nu scape de sub ochi vechile locuinţe, pentru a nu pierde sume importante de bani. Totodată, un segment important îl pot constitui persoanele aflate la muncă în străinătate şi care după mai mulţi ani de muncă doresc să îşi cumpere o locuinţă în Iaşi. Având acest date, există încă semne de întrebare în legătură cu modul în care mare parte din noile construcţii au deja asigurată clientela. Fie că este vorba despre agenţiile imobiliare care vor să ţină preţurile sus, fie că este vorba despre o tendinţă normală a pieţei din domeniu, un lucru este cert: în Iaşi există bani. Mult mai mulţi decât cei din datele oficiale.
Zona municipiului Iaşi a devenit din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, de multe ori iscându-se scandaluri în jurul acestora. Ultimul exemplu concret a fost scandalul Carrefour, unde au fost implicate nume grele precum preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, şi preşedintele senatului francez, Christian Poncelet. Marile firme aduc, pe lângă construcţii de amploare, şi locuri de muncă deloc de neglijat. Ofertele firmelor de pe piaţa de retail, cum ar fi Carrefour, Selgros sau Kaufland, pleacă de la poziţiile de vânzător, operator case de marcat sau muncitor calificat până la poziţii de manager de raion sau chiar manager comercial. Alături de acest segment, piaţa imobiliară pare să fie luat un avânt greu de stăvilit. Constructorii susţin însă că preţurile sunt totuşi prea mari. "Momentan diferenţele nu sunt mari, dar sunt nejustificate între locuinţele vechi şi cele noi. Populaţia are în acest moment puterea de a cumpăra aceste locuinţe noi. Mai avem până la saturaţie. Aceasta va fi în momentul în care vor fi într-adevăr diferenţe între locuinţele noi şi cele vechi. Mie preţurile la locuinţele noi mi se par oricum prea mari. La ce se construieşte acum, mă refer la Palas şi Aleea Sadoveanu, printre cele mai mari, vor vinde fără probleme. Preţurile sunt oricum mari iar profiturile pentru firmele care construiesc sunt frumoase", a susţinut consilierul local Radu Botez, specialist în domeniul construcţiilor. Referitor la numărul crescut al investiţiilor imobiliare în municipiul Iaşi, viceprimarul Constantin Neculau consideră că pe viitor ieşenii vor întâmpina probleme în plata creditelor achiziţionate. "Se observă o creştere a investiţiilor imobiliare. Deocamdată, ieşenii, şi nu numai, sunt vrăjiţi de către mirajul creditului ipotecar. Se construieşte, se dă un avans, şi restul plăţilor se face la bănci. Ei cred că dacă acel credit este pe 10 sau 20 de ani se vor descurca. Însă peste câţiva ani nu ştiu dacă va mai fi aceeaşi situaţie", a declarat Constantin Neculau.

Milioane de Euro cheltuite în magazine
Ieşenii profită din plin de expansiunea pieţei supermarketurilor şi hypermarketurilor în judeţ. Numele grele ale comerţului mondial şi-au deschis magazine, demarează lucrări sau îşi fac planuri de inaugurarea a unor filiale. Atraşi de mirajul noilor magazine, cu zeci de coridoare şi zeci de mii de produse, ieşenii lasă la casieriile acestora zeci de mii Euro pe zi, fapt ce intră în contradicţie cu etichetarea Moldovei drept cea mai săracă zonă a ţării. Chiar dacă reprezentanţii celor de la Selgros sau Kaufland au refuzat să furnizeze date exacte despre volumul total al vânzărilor, declară că obiectivele propuse la nivel local au fost mai mult decât îndeplinite, iar nivelul vânzărilor a fost egal cu cel al magazinelor din Bucureşti. "Asffel de informaţii nu se pot furniza. Vă putem spune că magazinele merg foarte bine, de aceea deschidem şi cel de-al treilea magazin, în octombrie", a declarat Sylvia Kerzbek, purtătorul de cuvânt al lanţului de magazine Kaufland. Un exemplu concret ar fi acela al deschiderii Selgros Iaşi, când vânzările, numai în prima zi, s-au cifrat la un milion Euro, iar cifra de afaceri a companiei a înregistrat o creştere semnificativă din momentul în care s-au deschis magazinele din Bacău, Suceava şi Iaşi. Selgros Cash&Carry România a obţinut anul trecut un profit de aproape 101 milioane lei, la o cifră de afaceri de peste 2,15 miliarde lei (611 milioane Euro), faţă de nivelul de 1,65 miliarde RON (457 milioane Euro) din anul anterior. Nici cei de la Kaufland nu sunt mai prejos şi se declară mai mult decât mulţumiţi de vânzările celor 2 magazine deschise în Iaşi.


Era Shopping pentru firme
Parcul comercial Era Shopping Park, al firmei greceşti Omilos Group, ce include Carrefour, Carrefour Gallery, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Era Mall, Furniture shop, 2.600 locuri de parcare si 170 de magazine mai mici, va avea o valoare totală de 100 milioane Euro. Considerat cel mai mare parc comercial din nord-estul României, construcţiile la Era Shopping Park au demarat în luna martie a acestui an. Parcul comercial este amplasat în cartierul Păcurări, la ieşirea din Iaşi. Proiectul include în structura lui un hypermarket, un magazin de bricolaj, magazine de electronice şi electrocasnice, o zonă de cinematografe şi o zonă de restaurante. Deşi aflat înaintea execuţiei, spaţiile comerciale din viitorul parc comercial sunt închiriate sau preînchiriate în proportie de 80 la sută în galeria comercială şi aproximativ 50 la sută din totalul întregii suprafeţe utile a proiectului. Cea mai apropiată investiţie din ţară din acest gen este Retail Park Sibiu ce cuprinde patru mari operatori, respectiv Promenada Mall centru comercial, Media Galaxy pentru segmentul de bunuri electronice şi electrocasnice, Real hypermarket şi BauMax pentru produse de bricolaj. Investitorii au estimat că vânzările unui asemenea parc comercial se vor ridica anual la peste 218 milioane Euro.


Locuri de muncă
Intrarea pe piaţa ieşeană a noilor hypermarketuri şi a fabricilor de producţie vor oferi populaţiei judeţului mii de locuri de muncă. Kaulfland, Selgros, Carrefour, Era Shopping Park alături de Delphi, fabrica de componente pentru motoare diesel vor lansa pe piaţa locurilor de muncă peste 4,5 mii de posturi. Cele mai multe vor veni din partea celor de la Omilos Group, finanţatori ai parcului comercial Era Shopping Park, care până la sfărşitului anului 2009 vor oferi peste 2,5 mii locuri de muncă. Pe locul secund este concernul american Delphi, care deja a început selectarea în vederea specializării celor care doresc să lucreze în cadrul firmei. Ofertele firmelor de pe piaţa de retail, cum ar fi Carrefour, Selgros sau Kaufland, pleacă de la poziţiile de vânzător, operator case de marcat sau muncitor calificat până la poziţii de manager de raion sau chiar manager comercial. Chiar dacă salariile sunt confidenţiale, în general aceştia oferă de la cinci-şapte milioane de lei (5-700 RON) lunar, pentru începători sau zece milioane (o mie RON) pentru managerii de raion. În schimb, un manager comercial poate să câştige între 800 şi 1.000 Euro, în timp ce salariul unui şef de magazin trece de 1.000 Euro. În general, aceştia caută persoane cu studii medii pe care să îi poată specializa, cu sau fără experientă în domeniul comercial. "Pentru consolidarea echipei noastre angajam momentan în magazinele noastre lucrători comerciali şi casiere, care trebuie să aibă studii medii, abilităţi de comunicare şi lucru în echipă şi să fie orientaţi către client. Experienţa în domeniul comercial poate constitui de asemenea un avantaj. La ora actuală magazinele noastre au circa 300 de angajaţi. Pentru angajaţii noi oferim un training introductiv, de specialitate, la locul de muncă, salarii atractive, un sistem informatic şi logistică modernă şi oportunitatea unei cariere într-un concern internaţional", a declarat Ana-Maria Roşca, Asistent Marketing Manager din cadrul Selgros Cash&Carry.


Grosul angajărilor va fi făcut din mediul rural
În prezent, în judeţul Iaşi, rata şomajului pentru luna mai este de 5,18 la sută, iar numărul persoanelor fără serviciu este de peste 16,5 mii. Reprezentanţii Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Iaşi declară că această avalanşă a ofertelor locurilor de muncă nu va avea un impact extraordinar, deoarece piaţa este într-un continuă schimbare, din cauza absolvenţilor din toate ciclurile gimnaziale. În cazul în care vor rămâne locuri vacante pe raza municipiului, forţa de muncă va fi suplimentată din mediul rural, unde majoritatea persoanelor nu are un loc de muncă stabil. De asemenea, există posibilitatea aducerii personalului din alte judeţe şi chiar din Uniunea Europeană. "În fiecare an sunt sute de absolvenţi specializaţi, care pot ocupa toate aceste posturi vacante. În cazul în care municipiul Iaşi nu va putea face faţă din punctul de vedere al locurilor de muncă, acestea vor fi ocupate de către cei din mediul rural, bazin încă neexploatat, deşi nu credem că se va putea pune problema aducerii unor persoane din alte judeţe sau din Uniunea Europeană. În momentul de faţă ştim că cei de la Carrefour vor angaja circa 600 de persoane, iar cei de la Delphi deja au început procesul de specializare a unei părţi din cei pe care i-au angajat. Numărul mare de locuri de muncă oferite de investitorii străini va însemna pentru forţa de muncă ieşeană o modalitate de evaluare corectă a calităţilor şi specializărilor fiecăruia, o politică de salarizare diferită şi oportunitatea alegerii dintr-o gamă variată de posturi", a susţinut Maria Mihnea, director adjunct în cadrul AJOFM Iaşi.


Ce bani vin
Din totalul de 700 de milioane de Euro, alocaţi de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Regiunea de Nord-Est va primi cei mai mulţi bani pentru dezvoltarea oraşelor şi pentru reabilitarea infrastructurii urbane, respectiv îmbunătăţirea serviciilor urbane. Suma alocată pentru aceste domenii de intervenţie este de 450 de milioane de Euro. Pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, dar şi pentru reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, alocările financiare indicative însumează o sumă de 290 de milioane de Euro. Pentru îmbunătăţirea infrastructurii sociale UE va acorda Regiunii de Nord-Est, în perioada 2007-2013, o sumă totală de 108 milioane de Euro. Astfel, pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate sunt preconizate 29 milioane de Euro. Pentru dezvoltarea infrastructurii sociale şi pentru îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, UE va acorda 33 milioane de Euro. De asemenea, se vor mai acorda 47 milioane de Euro pentru reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare şi a celei pentru formare profesională continuă. Dezvoltarea mediului regional şi local de afaceri va fi sprijinit prin 130 de milioane de Euro, din totalul de 700 de milioane acordate la nivel naţional. Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate, pregătirea acestora pentru noi activităţi va scoate 39 milioane de Euro din bugetul Uniunii. Microîntreprinderile din nord-est vor fi spijinite cu 47 de milioane Euro din totalul de 285 de milioane alocate la nivel naţional. De asemenea, din suma totală de 700 de milioane acordate întregii ţări pentru dezvoltarea şi promovarea turismului, Regiunea de Nord-Est va primi aproximativ 117 milioane de Euro. Sumele alocate vizează proiecte privind restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural, respectiv dezvoltarea, modernizarea şi promovarea turismului. Pentru Programele Operaţionale Structurale nu au fost fixate sumele care vor fi alocate României, prin finanţările europene. "Abia la sfârşitul lunii august, poate chiar începutul lui septembrie vom primi datele finale privins sumele alocate de UE pentru Programele Operaţionale Structurale", a declarat Gabriela Macoveiu, director al Departamentului de Investigaţii străine şi marketing regional, din cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională de Nord-Est. Uniunea Europeană alocă României, în perioada 2007-2013, o sumă totală de 19,7 miliarde Euro prin Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC). Acestea, prin şapte programe operaţionale sectoriale şi regionale, au ca finalitate eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.


Moldova-Cenuşăreasă
Prin Programul Operaţional Regional, Regiunea de Dezvoltare de Nord-Est va primi 700 de milioane de Euro de la UE. Din cauza Produsului Intern Brut scăzut şi a nivelului de dezvoltare a zonei, Regiunea de Nord-Est va primi cei mai mulţi bani, comparativ cu celelalte regiuni ale ţării. "Este foarte important să se identifice o problemă, o necesitate în cadrul firmei care să fie rezolvată. Indiferent de tipul ei, e importantă identificarea. Iar, ulterior, căutarea unei finanţări", a declarat Sorina Giosanu, director executiv al Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie. În acest sens, vor fi utilizate instrumentele structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune. FEDR vizează sprijinul pentru IMM-uri, infrastructura de de transport, mediu, energie, educaţie, sănătate, turism, cercetare-dezvoltare, protecţia mediului. FSC contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa fprţei de muncă, prevenirea şomajului. Prin Fondul de Coeziune, se finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport transeuropene, precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban. Pe lângă aceste domenii, în aceeaşi perioadă, sunt susţinute investiţiile în domeniul dezvoltării rurale şi pescuitului prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP). Implementarea fondurilor structurale şi de coeziune se realizează prin Programele Operaţionale (PO), care prezintă domeniile majore de intervenţie care sunt finanţate de Fondurile Structurale şi de Coeziune. Comisia Europeană a adoptat şapte Programe Operaţionale: PO Creşterea Competivităţii Economice, PO Mediu, PO Dezvoltarea Resurselor Umane, PO Regional, PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative, PO Asistenţă Tehnică. Pentru fiecare dintre aceste programe există câte un Document- Cadru de Implementare, pentru detalierea modalităţii de implementare. Pe baza acestor documente, va fi redactat Ghidul Solicitantului pentru fiecare program. Pe lista beneficiarilor se pot înscrie instituţii atât din domeniul public, cât şi din domeniul privat: consilii judeţene şi locale, primării, asociaţii, fundaţii de profil, sindicate, organizaţii patronale, camere de comerţ, asociaţii profesioanale, institute de cercetare, universităţi, institute de pregătire profesională etc. Singura condiţie ce se impune este informarea corectă în cea ce priveşte finanţările care pot fi obţinute din Programele Operaţionale. Beneficiarii eligibili completează cererea de finanţare, pe care o transmit Organismului Intermediar sau Autorităţii de Management. Aceasta verifică conformitatea administrativă a cererii, respectiv depunerea în termen, avize şi eventuale documente de confirmare a cofinanţării. De asemenea, se verifică eligibilitatea proiectului, prin cerinţele minime cerute: tipul de intervenţie şi legătura cu obiectivele Programului Operaţional, natura beneficiarului, valoarea asistenţei solicitate, nivelul de cofinanţare, durata proiectului. Evaluarea tehnică şi financiară a proiectului se face în funcţie de obiectiv, rezultate, activităţi şi resurse, necesitate, capacitate de management. Dacă proiectul este conform cu criteriile aprobate de Comitetul de Monitorizare şi prezentate în Documentul - Cadru de Implementare, se semnează contractul de finanţare.


Banii municipalităţii
Acum cinci luni, Dexia Kommunalkredit Bank AG Austria, parte a grupului Dexia, lider mondial în finanţări publice, şi Primăria municipiului Iaşi, cel mai mare oraş din România după capitală, au semnat contractul privind cel mai mare împrumut acordat unei municipalităţi din România, destinat finanţării unor proiecte locale. Valoarea totală a finanţării este de aproximativ 60 milioane Euro. Proiectul de finanţare constă în acordarea unui credit bancar în valoare de o mie de miliarde lei (o sută milioane RON - n.r.). Finanţarea este destinată realizării unui set de proiecte aprobate de Consiliul Local, printre acestea numărându-se reabilitarea infrastructurii rutiere, realizarea şi implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor, construirea de locuinţe sociale, realizarea şi implementarea sistemului informatic integrat, realizarea pasajului Octav Băncilă, reabilitarea şi modernizarea iluminatului public al municipiului Iaşi, finalizarea execuţiei lucrărilor de la Hala Centrală, realizarea şi implementarea cadastrului general. Totodată, reprezentanţii municipalităţii au anunţat că vor încerca să obţină din fondurile structurale circa 670 milioane Euro, prin 34 de proiecte pe care le vor depune, majoritatea fiind incluse şi în împrumutul de la Dexia. Cel mai mare proiect care va fi supus spre finanţare este cel prin care se urmăreşte reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi municipale. Bugetul estimat pentru acesta este de 200 milioane Euro. Mihai Chirica şi Maricel Ghercă, director al Regiei Autonome de Transport Public (RATP) Iaşi, vor fi responsabilii proiectelor de reabilitare şi modernizare a transportului cu tramvaiul, managementului sistemului automat de control şi de planificare a circulaţiei, precum şi a sistemului automat de taxare şi înlocuirea parcului de transport public existent cu vehicule ecologice prin achiziţionarea a 20 de tramvaie. Pentru toate aceste proiecte primăria speră să obţină aproape 80 milioane Euro. Pentru realizarea pasajului Octav Băncilă, modernizarea sistemului de termoficare şi pentru regenerarea urbană a trei zone din oraş, Baş Ceauş, Cicoarei şi Cuza Vodă-Lăpuşneanu, municipalitatea va încerca să acceseze 225 milioane Euro. Celelalte proiecte mari vizează realizarea managementului integrat al deşeurilor solide (proiect aflat în desfăşurare cu finanţare nerambursabilă de la Guvern care implică realizarea gropii ecologice), sistemului informatic integrat din cadrul municipalităţii şi a sistemului integrat de informare şi orientare a cetăţenilor. "Avem mai multe proiecte la care lucrăm. Aşteptăm Ghidul Solicitantului pentru a şti exact ce trebuie să facem. Am pus într-un program structurat toate proiectele pe care le avem. Acum s-au identificat doar acelea care ar putea obţine finanţare", a declarat ieri primarul Gheorghe Nichita.



Ioana GAVRILUŢĂ, Roxana TRINCĂ, Marius PÂRCIU, Gelu JIREGHIE
Ziua de Iasi
ZiuaIasi.ro