Rezultatele analizelor de laborator ale probelor de apă din fântânile publice din comunele judeţului au arătat că majoritatea acestora conţin o concentraţie de nitriţi peste limita admisă şi nu corespund din punct de vedere bacteriologic. Cauza principală este seceta, care a determinat scăderea nivelului apei din fântâni. În comunele unde există reţea de apă, primăriile vor trebui să dea drumul la apă către populaţie şi costul consumului de apă va fi suportat de Consiliul Local

În urma probelor de apă recoltate din fântânile publice din comunele judeţului Iaşi, s-a constatat că un procent de 90 la sută dintre acestea conţin nitriţi peste limita admisă. De asemenea, zeci de fântâni nu corespund nici din punct de vedere bacteriologic. După cum a afirmat ieri dr. Manuela Trifan, de la Inspecţia Sanitară de Stat, principala cauză care a determinat o concentraţie mare de nitriţi în apa din fântâni este scăderea nivelului apei. În ceea ce priveşte valorile mari din punct de vedere bacteriologic, acestea au drept cauză şi faptul că majoritatea fântânilor publice din comunele judeţului nu au mai fost curăţate şi igienizate de ani de zile. Mai mult, este pentru prima oară când, după ani de zile de somaţii, primarii, speriaţi de secetă şi ameninţaţi de superiori, au binevoit să aducă probe de apă la laborator.

Din cauza că în multe localităţi fântânile au secat, iar probele arată că apa nu este potabilă, consiliile locale au decis să dea drumul la reţelele de apă în localităţi unde acestea există, dar au fost închise pentru neplată. Costul consumului de apă de pe reţea va fi suportat din bugetul consiliilor locale, dar asta nu înseamnă că populaţia trebuie să facă risipă. Inspectorii de la Inspecţia Sanitară de Stat au stabilit termene pentru fiecare primărie pentru a curăţa şi igieniza fântânile publice, dar există riscul ca după golirea acestora să nu se mai adune apă în puţuri. Populaţia nu are voie să consume apă din fântâni până când nu se recoltează din nou probe. "În cele mai multe comune, 90 la sută dintre fântânile publice au o concentraţie de nitriţi peste limita admisă. Asta în primul rând din cauza scăderii nivelului apei din fântâni ca urmare a secetei, şi astfel concentraţia de nitriţi a crescut. Din aceste fântâni populaţia poate folosi apa, dar nu şi pentru sugari. De aceea, primăriile au obligaţia să pună plăcuţe pe aceste fântâni pe care să scrie apă nepotabilă pentru sugari. De la o intoxicaţie cu nitriţi un sugar poate muri. Acolo unde probele au arătat că apa din fântâni nu corespunde din punct de vedere bacteriologic populaţia nu are voie să consume apă, există pericol de îmbolnăvire şi apa nu este potabilă. Primăriile trebui să golească de apă aceste fântâni, să le clorineze şi apoi din nou să le golească şi să vină cu probele la laborator. Din cauza secetei există şi riscul ca după golire să nu mai vină apă în fântână. Foarte important este ca primăriile să dea drumul la apă acolo unde populaţia este racordată la reţeaua publică. Chiar primarii au fost de acord să monteze apometre şi consumul de apă către populaţie s fie suportat din bugetul local. Dacă nu ar fi fost această secetă nici acum nu ar fi venit primăriile cu prob de apă la laborator, deşi sunt obligaţi prin lege încă de acum câţiva ani. În multe comune din judeţ este pârjol", a declarat dr. Manuela Trifan.



Magda OLTEANU,
Ziua de Iasi
ZiuaIasi.ro