Cei mai mulţi bani din buzunarele ieşenilor sunt cheltuiţi pe produse alimentare, băuturi alcoolice, nealcoolice şi tutun. Conform Anuarului Statistic al Judeţului Iaşi, editat de către Direcţia Judeţeană de Statistică, circa 45,8 la sută din banii ieşenilor sunt cheltuiţi pentru alimente şi 5,4 la sută pe băuturi alcoolice şi tutun. Procentul băuturilor alcoolice şi al tutunului este depăşit doar de procentul cheltuielilor de 14,2 la sută pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi de cele pentru încălţăminte şi îmbrăcăminte care reprezintă 7,5 la sută din totalul cheltuielilor. Fenomenul este explicat din punctul de vedere al tradiţiilor, al sărăciei şi al neîmplinirilor, atât pe plan financiar, cât şi social

Cei mai mulţi bani din buzunarele ieşenilor sunt cheltuiţi pe produsele alimentare, pe băuturi alcoolice, nealcoolice şi tutun. O simplă analiză a structurii cheltuielilor totale de consum arată că ieşenii cheltuie mult mai mulţi bani pe ţigări şi băuturi alcoolice decât pe activităţi de recreere şi cultură, activităţi care golesc cu 4,2 la sută buzunarele ieşenilor, în timp ce numai 0,9 la sută din bani sunt cheltuiţi pentru educaţie şi doar 4,2 la sută pentru sănătate. Salariul mediu lunar în perioada analizată, de 9,04 milioane lei vechi (904 RON) pe lună, este împărţit între alimentaţie, circa 4,5 milioane lei (450 RON), şi cheltuieli pentru întreţinerea locuinţei de circa 1,3 milioane (130 RON) lunar. Numai un milion lei (100 RON) este păstrat pentru educaţie şi pentru recreere. Procentul băuturilor alcoolice şi a tutunului este depăşit doar de procentul cheltuielilor de 14,2 la sută pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi de cele pentru încălţăminte şi îmbrăcăminte de 7,5 la sută. Indiferent că este vorba despre bere, vin sau spirtoase, consumul de băuturi alcoolice din România înregistrează un plus de cel puţin câteva procente în fiecare an. Lider atât din punctul de vedere al creşterii, dar şi al consumului total este de departe vinul, cu o cantitate lunară pe cap de locuitor de 1,560 litri. Din urmă vine berea cu 0,726 litri şi rachiurile naturale cu 0,149 de litri de persoană.

Explicaţia statisticii
Fenomenul este explicat din punctul de vedere al tradiţiilor, al sărăciei şi al neîmplinirilor, atât pe plan financiar, cât şi social. "Acesta statistică poate fi explicată prin persistenţa tipului clasic de familie patriarhală, unde bărbatul era responsabil cu aducerea în casă a banilor şi totodată a băuturii. Un alt factor poate fi sărăcia reflectată în nivelul ridicat al şomajului, al neîmplinirii pe plan social şi financiar. Oamenii îşi mai descarcă frustrările şi prin bârfă. În România se bârfeşte enorm de mult, mai ales în locurile publice. Un al patrulea factor este lipsa de educaţie şi incapacitatea de a-şi drămui coşul familial. Să nu uităm şi faptul că există importante zone viticole unde tradiţia spune că este de bonton să bei până cazi, altfel eşti privit ca un suspect", a declarat sociologul Nicu Gavriluţă.


Fluctuaţiile cheltuielilor
În anul 1998, salariul mediu era de 9,345 milioane lei vechi (935 RON), iar cheltuielile pentru produsele alimentare şi băuturi alcoolice şi nealcoolice era de 54,8 la sută. Cultura, învăţământul şi educaţia ocupau un rol mai important în viaţa ieşenilor, procentul cheltuielilor pentru aceste domenii ajungând la 4,5 la sută. Un lucru care a rămas neschimbat timp de 9 ani de zile a fost neglijarea sistemului medical. Saltul de la 1,8 la sută în anul 1998 la 4,2 la sută în anii aceştia ridică unele semne de întrebare pentru atenţia care o acordă oamenii sănătăţii proprii.



Gelu JIREGHIE,
Ziua de Iasi
ZiuaIasi.ro