Obiectiv turistic: Manastirea Sfintii Trei Ierarhi

Pe o veche si pitoreasca strada ieseana, nu departe de Curtea Domneasca, in Ulita Domneasca (actualul Bulevard Stefan cel Mare) batranul nostru targ pastreaza o adevarata comoara a arhitecturii romanesti. Se inalta aici biserica Trei Ierarhi, o biserica ce "nu-i chip s-o descrii cu limba sau cu pana", dupa cum o descria turcul Evlia Celebi.
Ctitorie a fericitului domnitor destoinic al Moldovei vreme de 20 ani, Vasile Lupu, a fost construita intre anii 1635-1639. Finalizarea bisericii a notat-o ctitorul in placa de piatra, in limba slavona, pe fata sudica a bisericii:"Io Vasile voievod...am zidit aceasta ruga, in numele Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ion Gura de Aur. S-a sfintit cu mana arhiepiscopului Varlaam la 7147 (1639) mai 6."
Biserica "Treisfertitelor" implineste o dorinta a ctitorului, "visul bizantin", reflectand aspiratia spre lumea bizantina, combinand structuri si forme traditionale cu materiale pretioase si o decoratie fastuoasa.
Monumentul, perla a arhitecturii feudale e asemator cu manastirea din Galata dar nu are proportiile acesteia.
Bolta cuprinde doua registre suprapuse de patru, respectiv opt arce de bolta dispuse oblic care reduc diametrul clopotnitei.
Goticul se face vizibil la contraforturi, la armatura de piatra a ferestrelor, profilul usilor.
Pictura a fost realizata de cei mai vestiti mesteri: Sidov Pospeev, Iacob Gavrilov impreuna cu pictorii moldoveni Nicolae Zugravul cel batran si Stefan. Acestia au invesmantat peretii exteriori cu "aur si lazur" si au uimit pe cei mai pretentiosi cunoscatori de arta.
Tablourile erau "aidoma cu niste fiinte insufletite", picturi ca la Trei Ierarhi se gaseau mai rar: "asemenea zugraveli impodobite, numai la Atena, in templul divinului Platon, daca se mai gasesc."
Tot exteriorul bisericii fusese imbracat in dantelarie din piatra sculptata, cu brauri deosebite si aurite ce uimeau pe toti vizitatorii impresionati de migala sculturilor si stralucirea ce i-o dadeau razele de soare in zilele luminoase.
"In intregime din piatra fatuita, iar pe dinafara este toata sculptata cu o maiestrie artistica ce uimeste mintea...nu este nici cat un deget, ca sa nu fie acoperit cu sculpturi" (Paul din Alep)
Aceasta fastuoasa dantelarie in piatra ii confera marea originalitate si frumusete.
Pentru strane, sfesnice si alte mobile se folosise abanosul si chiparosul, unele mobile fiind incrustate cu fildes din Orientul indepartat si din Turcia.
La finalizare pietrele ei de marmora poleita straluceau si scanteiau "de parca ar fi frunzele de pe un pergament luminos.". Cel care le priveste ramane uimit de felul cum mesterul sculptor a cioplit marmura cu dalta sa.
Usa de la intrare avea canaturile "lucrate in sidef curat, cu fir si solzi de argint si cu frumoasa argintarie in relief, cu inflorituri negre."
Locasul e inconjurat de un zid ca o cetate, un turn patrat la intrare cu "un orologiu si clopote mari". Era impodobit cu pietre taiate cu sculpturi si cu "marmura neagra prinsa intr-un fel de coroana."
Tronul era lucrat cu foi de aur si acoperit cu o cupola pe care se afla o cruce si doi vulturi.
Exteriorul imbina modele orientale, geometrice din Georgia si Armenia. Stilul renascentist se imbina armonios cu cel baroc.
Atinsa de napastile bataliilor, jefuita si arsa, zguduita de cutremure prin lucrarile de restaurare biserica si-a vazut distrusa pictura interioara originala. "Ascunzand spartaturile acoperisului si crapaturile peretilor, ctitoria lui Vasile Lupu, imbracata in borangic de raze palide veghea taina catorva cruci si pietre roase de vreme din vechiul cimitir, peste care zbura vaietul surd al unui clopot, clatinat de unde noptii sau de aripa prea cucernicelor buftnite."
Timpul s-a facut resimtit estompand din stralucirea decoratiei de altadata dar i-a lasat in schimb sobrietatea varstei.
Putini sunt vizitatorii care banuiesc dureroasele ei trairi si ale ctitorului, incrustate cu lacrimi de sange in piatra peretilor dantelati. A trecut prin grele incercari. Pradata de trupele straine, incendiata de tatari, de ostile polone, deteriorata de cutremure..
Aici si-au gasit odihna alaturi de ctitori voievodul Dimitrie Cantemir si primul domn al Tarii Romanesti, Al I Cuza. Nisele sepulcrale in care se afla osemintele se gasesc in peretii laterali ai pronaosului.
Socotita catedrala mitropolitana pe vremuri aici au luat fiinta colegiul Vasile Lupu, temelia viitoarei Academii Domnesti si o tiparnita unde se imprima Marturia ortodoxa si Cazania mitropolitului Varlaam.
Timp de o vreme o importanta si mai mare o capata biserica prin aducerea moastelor Sfintei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.
Cu o vechime de mai bine de 350 de ani biserica a devenit o autentica vatra de cultura si spiritualitate, boltile turlei Trei Sfetitelor afumate de lumanarile si facliile a patru secole, cu ograda adormita dupa zidurile zdrelite de nenumaratele asedii si parjoluri ramand azi marturie a unui stralucitor locas din Ulita Mare.




Adauga un comentariu